Recomandare: (On the) Jellicoe Road | Reading After Midnight

Fiecare dintre voi aveți, probabil, o carte care le depășește pe toate celelalte. O carte pe care o purtați în suflet și care poartă în ea însăși esența sufletului vostru. O carte pe care ați lua-o cu voi oriunde și oricând. O carte pe care o recomandați la infinit, o citiți la infinit și vă este infinit dragă.

Acolo undeva, pentru voi, e o carte care vă face să zâmbiți sau să plângeți, să o simțiti din toată inima, din suflet. Nu contează ce carte e aceea, de cine este scrisă, de câte ori a fost citită, important e că ea există. Important e că aceea este cartea vostră.

Pentru mine, în română, probabil „Accidentul” de Mihail Sebastian rămâne favorita mea; poate cândva o să scriu și câteva cuvinte despre ea, pentru că aceea e cartea adolescenței mele. În engleză însă, favorita mea este și va fi poate mereu „On the Jellicoe Road” de Melina Marchetta (reeditată sub numele scurt „Jellicoe Road”). Mi-ar fi greu să fac un top 10 sau un top 20 al cărților mele favorite, dar dacă trebuie să aleg o singură carte mereu mă voi întoarce la aceasta.

De ce?

În primul rând datorită Melinei Marchetta.
Nu știu câți dintre voi ați citit vreo carte scrisă de această autoare, dar vă asigur că tot ce iese din mâinile ei e absolut incredibil. Talentul Melinei e nemărginit, ea reușind să creeze personaje ‘reale’, pline de defecte și de calități, atât de bine conturate încât aproape că ai impresia că se vor materializa, în orice moment, în fața ta.

Eu personal simt că mă regăsesc în Taylor (personajul principal feminin), nu atât în acțiunile sale cât în felul în care percepe ea totul. Dar adevărul e că mă regăsesc în toată cartea, în fiecare personaj în parte, în dorințele și temerile lor cele mai adânci, în mesajele ascunse printre rânduri..

E minunat să simți că unele cuvinte îți aparțin, chiar dacă au fost scrise de altcineva. E minunat să simți că sunt povești care te definesc, deși sunt complet diferite de viața ta. E absolut minunat să te regăsești în personaje, într-o întreagă poveste și să știi că, în lumea cărților, locul tău este … acolo.

„On the Jellicoe Road” spune o poveste complexă, relatată pe 3 axe diferite show

și având un număr destul de mare de personaje, majoritatea importante pentru firul narativ. Însuși modul în care e scrisă este atipic și îți ia cam 100 de pagini ca să îți dai seama de linia pe care o urmărește. Și totuși… de fiecare dată mă surprinde, de fiecare dată există un element pe care l-am uitat, de fiecare dată emoția mă învăluie complet, tăindu-mi respirația, și de fiecare dată mă îndrăgostesc de această carte, ca pentru prima oară. Și simt din nou confuzia, disperarea, speranța, bucuria, iubirea – fiecare sentiment imaginabil din spectru este trăit pe parcursul acestei cărți, iar pentru mine nimic nu e mai minunat la o carte decât să mă facă să simt că o trăiesc din plin.

Dacă ar fi să o definesc într-un singur cuvânt aș zice că e „intensă”. Descrie unele momente foarte amuzante (legate de jocurile lor și lupta pentru teritorii), momente de duioșie și de tandrețe (atât în cuplu, cât și între prieteni sau familie), dar și momente cu adevărat sfâșietoare, care îți rup inima în bucăți. Sunt și câteva subiecte dure care sunt abordate în acestă carte, dar ți se oferă pe rând, în doze mici, îmbrăcate frumos, acoperite de zâmbete și de iubire.

Autoarea știe să te înalțe pe culmi de fericire, dar și să te lase fără pământul de sub picioare atunci când te aștepți mai puțin. Povestea e una contemporană, dar atmosfera e ușor feerică, lasându-ți sentimentul că orice e posibil, dându-ți însă un fals sentiment de siguranță și, astfel, fiind cu atât mai emoționată în momentele cheie.

Dar nu vă faceți griji, „On the Jellicoe road” vă oferă per total un sentiment de satisfacție, de împlinire. Lumea pe care o știm noi are părți rele și părți bune, iar magia se află acolo unde acestea se ating; aș zice că acest lucru e valabil și pentru „On the Jellicoe Road”. Pe lângă emoția puternică ce o caracterizează și de care debordează, cartea ofera și câteva povești de dragoste tandre, ne oferă și momente care să ne facă să suspinăm puțin și să visăm alături de personaje.

Sunt o mie de lucruri pe care aș putea să le spun despre această carte.
Zile întregi, ani întregi nu mi-ar ajunge să vorbesc despre ea, să descriu iubirea pe care i-o port, dar sper cel puțin că v-am captat atenția și vă asigur că merită.

Și mai sper ca într-o zi și voi să găsiți o carte pe care să o iubiți atât cât o iubesc eu pe aceasta.

[Prima ediție australiană (galbenă) plus edițiile din: AU+US+UK, Australia, Norvegia, Suedia]

Poate cândva nu doar „On the Jellicoe Road”, ci și alte cărți ale Melinei Marchetta vor ajunge la editurile noastre, între timp vă recomand cu mare căldură ediția în engleză (până la urmă, în română pentru voi mi-o doresc, să vă bucurați și voi de ea, pentru că australienii au un mod aparte de a se juca cu cuvintele și de a ne fermeca totodată cu ele).

Spor la citit.. la miez de noapte!