Recenzie: Probabilitatea statistică de a te îndrăgosti la prima vedere by Jennifer E. Smith

SYNOPSIS:

Cine şi-ar fi închipuit că patru minute ar putea schimba totul?

Pentru tânăra de şaptesprezece ani, Hadley Sullivan, această zi pare să fie una dintre cele mai rele de până acum…
Tocmai a pierdut avionul, este blocată în aeroportul JFK din New York şi e pe cale să întârzie la nunta propriului ei tată, care se căsătoreşte, pentru a doua oară, la Londra, cu o femeie pe care n-a văzut-o în viaţa ei.

Apoi, aşteptând să se îmbarce în următorul avion, îl întâlneşte pe Oliver. E britanic. Şi e foarte drăguţ. Şi o va însoţi în noul ei zbor.
Călătoria de-o noapte trece cât ai clipi, iar Hadley şi Oliver se pierd unul de altul în aglomeraţia din aeroport, la sosire.
Îi va aduce oare soarta din nou împreună?

Desfăşurată pe parcursul a douăzeci şi patru de ore, povestea lui Hadley şi a lui Oliver ne vorbeşte despre relaţiile de familie, despre a doua şansă şi despre dragostea la prima vedere.

— Recenzia în engleză pentru ”The Statistical Probability of Love at First Sight” poate fi citită aici.

… Read more Read less…

REVIEW

Cred că m-am îndrăgostit.. La prima vedere.. De această carte.
M-a bucurat, m-a întristat, mi-a făcut inima să bată din ce în ce mai tare, m-a îmbătat de emoție și m-a lăsat cu zămbetul pe buze, visând la prime iubiri (well, conceptual vorbind).

Speram să-mi fie dragă de când i-am zărit coperta simpatică undeva pe internet, dar nu mă așteptam să ma captiveze atăt de repede și de profund. Nici nu știu când a trecut timpul – m-am apucat să o citesc înainte de culcare, sperând sa mă trimită frumos la somn, și m-am trezit citind ultima pagină, cândva în toiul nopții, mult mai devreme decât mi-aș fi dorit.

Și mă așteptam să fie cumva ușurică (pe principiul ce poate fi așa profund la o poveste de dragoste la prima vedere?), să mă facă să râd puțin, eventual să mă atașez de personaj într-o oarecare măsură. La ce nu mă aștempam însă a fost să găsesc în ea mai multe învelișuri, cu emoții diverse. Nu mă așteptam la nimic de durată, nimic ce să-mi atingă inima, nu mă așteptam ca după ani încă să îmi fie dragă.
Dar dragă încă îmi e.

Am regăsit în ea un adevărat carusel de emoții. Povestea poate fi așa dulce că te duce pe culmi înalte de fericire, dar te poate aduce la fel de ușor cu picioarele pe pământ, arătându-ți că viața nu e toată roz și că durerea se poate ascunde în spatele multor zâmbete.

Unul dintre subiectele cu mai multă greutate este divorțul (sau singurul pe care vreau să îl dezbat aici).
Copiii adesea tind să creadă că doar pentru că ei există au dreptul să decidă soarta părinților lor. Că aceștia sunt obligați să fie împreună și să se condamne la o viață de nefericire doar pentru ca au copii. Dar asta e o preconcepție complet eronată, care nu poate duce decât la mai multă nefericire atât pentru părinâi cât și pentru acei copii, care vor trăi într-un mediu ostil. Și apoi copii cresc, pleacă de acasă, își văd de viața lor, dar sacrificiile tale ca părinte rămân, iar anii de tinerețe și nefericire nimeni nu ți-i mai poate da înapoi. Copiii ar trebui să înțeleagă ca ei vor fi iubiți în continuare, iar părinții trebuie să facă eforturi ca să pună acest lucru în practică – pentru că, indiferent de distața fizică, ei trebuie să fie prezenți în viața copiilor lor. Și asta e o lecție pe care o învață atât personajele, cât și cititorii (desigur, dacă au dorința să învețe).

Acestea fiind spuse, nu am putut să fiu chiar de partea lui Hadley, pentru că ea era toată plină de prejudecăți. Și-a îndepărtat tatăl pentru că nu l-a putut ierta că și-a refăcut viața alături de altcineva, dar frustrările ei nu au făcut decât să crească de-a lungul timpului. Credea că îl pedepsește pe el, dar de fapt ea plătea pentru asta, cu propria sa durere.

Dar acest lucru face însă povestea mai frumoasă prin faptul ca Hadley evoluează ca personaj, că ajunge să vadă lucrurile in 3D si nu doar din propria-i perspectivă. Și asta nu s-ar fi întâmplat dacă nu era un al doilea personaj minunat, Oliver, care ascunde și el dincolo de zâmbete propria lui tristețe (de care însă nu voi vobi, pentru că e dreptul lui să își spună povestea).

Drăguț, amuzant și plin de viață, Oliver sparge bula de săpun în care Hadley a trăit până acum și o ajută să vadă că viața e mai minunată decât pare, că durerea e relativă și trecătoare și (desigur) că totul e mai bine, mai ușor în doi (fericirea se înmulțeste, tristețea se împarte, știți deja).

Conversațiile lor amuzante, pașii timizi cu care se apropie unul de altul, fiorii primei iubiri si toată confuzia pe care o aduce cu sine.. Toate acestea mi-au pus nenumărate zâmbete pe buze. Am adorat momentele din avion, m-am îndrăgostit alături de ei, am sperat să își găsească fiecare pacea sufletească și să găsească apoi o cale de a fi fericiți împreună.

Și o spun din nou: am simțit că mă îndrăgostesc (iar) la prima vedere.
Și e un sentiment atât de plăcut ca o ploaie caldă de vară; atât de strălucitor ca cel mai minunat apus, de plin de culoare și farmec precum un curcubeu; de ușor ca aripile de fluturi; de suav ca un prim sărut… Și te invit să te îndrăgostești și tu, la prima vedere, de această carte.

Spor la citit.. la miez de noapte!

Găsește cartea: Elefant | Libris | BookCity

Recenzia în engleză pentru ”The Statistical Probability of Love at First Sight” poate fi citită aici.

Coperta de recenzie:

probabilitatea-statistica-de-a-te-indragosti-la-prima-vedere-readingaftermignight